Umanitate - Initiativa Umanitara

Ma numesc Vasile Grigoras, un om modest si onest, nascut si crescut intr-o familie cu 10 copii. Am trait in perioada comunista cand, din cauza dictaturii, parintii mei, impreuna cu noi, am simtit pe propria piele greutatile si rigoriile vietii acelor timpuri. Cu toate acestea parintii mei au luptat din greu si au si reusit ca familia formata din 12 membri sa depaseasca multe dificultati cauzate de regimul comunist.

De mici, atat eu, cat si fratii si surorile mele am fost educati de parinti in spiritul omeniei, credintei si al respectului fata de oameni. Am fost sustinuti de familie pentru a urma scoli in functie de aptitudini si de dorintele fiecaruia. Mai tarziu, fiecare dintre noi am plecat fiecare pe drumul sau in viata, cu familiile si copii lor.

Toti suntem realizati si traim decent in conditii normale, acum, dupa revolutie, cand situatia in tara noastra este mult mai acceptabila fata de perioada comunista. Eu sunt tata a 4 copii majori, toti casatoriti, pe picioarele lor si chiar unii dintre ei au copii la randul lor si sunt fericit pentru tot ce am realizat in viata.

Imi aduc aminte cat de greu a fost pentru parintii mei sa creasca 10 copii in acele vremuri de restrictii, cand trebuia sa faci numai ceea ce se impunea de legi si de autoritatile statului dictatorial. Chiar daca atunci dictatura comunista provoca dureri si umilinta, parintii mei, in ciuda greutatilor momentului, au muncit din greu ca noi sa nu simtim prea mult ce era greu, dimpotriva ne-au sustinut si educat ca prin tot ceea ce vom face in viata sa facem bine, in toate imprejurarile pe parcursul vietii.

Parintii mei au tinut mult ca fiecare dintre noi sa fim capabili si sa dam o mana de ajutor persoanelor in suferinta si niciodata sa nu fim nepasatori fata de acestia.